Concluziile Consiliului European de la Bruxelles din 24 – 25 octombrie 2013 | Romania a fost reprezentata de presedintele Traian Basescu

Published on: Oct 26 2013 by admin

Joi şi vineri a avut loc la Bruxelles Consiliului European, la care România a fost reprezentată de preşedintele Traian Băsescu. Vineri seara au fost publicate concluziile summitului de la Bruxelles:

poza_familieCOSILIUL EUROPEAN, 24-25 OCTOMBRIE 2013

Semnele redresării economice sunt vizibile, însă UE trebuie să își continue eforturile de mărire a

potențialului de creștere, de sporire a creării de locuri de muncă și de promovare a competitivității

europene. Astăzi, Consiliul European s-a concentrat asupra economiei digitale, a inovării și a

serviciilor. Aceste sectoare prezintă un potențial deosebit pentru creștere și creare de locuri de

muncă, care trebuie mobilizat rapid. Consiliul European a furnizat orientări concrete, astfel încât

potențialul existent să fie valorificat la maximum.

De asemenea, Consiliul European s-a aplecat asupra unor diverse domenii de politică economică și

socială. Acesta a trecut în revistă punerea în aplicare a inițiativelor adoptate în iunie în ceea ce

privește combaterea șomajului în rândul tinerilor și finanțarea economiei, în special a

întreprinderilor mici și mijlocii, și a convenit asupra unor noi măsuri. Consiliul European a

imprimat un nou impuls în direcția unei reglementări îmbunătățite.

Consiliul European a ținut o discuție detaliată referitor la finalizarea uniunii economice și

monetare. Acesta s-a concentrat îndeosebi asupra coordonării îmbunătățite a politicilor economice,

asupra consolidării dimensiunii sociale a uniunii economice și monetare și asupra finalizării

uniunii bancare. După cum s-a decis în iunie, Consiliul European va reveni asupra tuturor acestor

elemente în decembrie, pentru a lua decizii.

Consiliul European s-a aplecat în perspectivă asupra reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic,

care se va desfășura la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie 2013.

Consiliul European și-a exprimat profundul regret în ceea ce privește recentele evenimente tragice

survenite în Marea Mediterană, în care sute de persoane și-au pierdut viața, și a decis

intensificarea acțiunii Uniunii, astfel încât să se împiedice repetarea unor astfel de tragedii.

I. ECONOMIE DIGITALĂ, INOVARE ȘI SERVICII

1. O economie digitală puternică este vitală pentru creșterea economică și pentru competitivitate

la nivel european într-o lume globalizată. În acest scop, trebuie depuse toate eforturile pentru

ca industria din Europa să primească un nou impuls în ceea ce privește produsele și serviciile

digitale. Este nevoie urgent de o piață unică digitală și a telecomunicațiilor integrată, care să

aducă beneficii consumatorilor și companiilor. Europa trebuie să impulsioneze, ca parte a

strategiei sale de creștere economică, inovarea digitală, bazată pe date, în toate sectoarele

economiei. O atenție specială ar trebui acordată sprijinului pentru reducerea decalajului digital

dintre statele membre.

Investiții în economia digitală

2. Pentru a utiliza potențialul maxim al economiei digitale, pentru a impulsiona productivitatea

și pentru a crea activități economice și locuri de muncă calificate noi, Europa are nevoie de

investiții și de un cadru de reglementare adecvat. Ar trebui promovate investiții noi, pentru a

accelera desfășurarea unei infrastructuri capabile să îndeplinească obiectivele în materie de

viteză în bandă largă ale agendei digitale pentru Europa și pentru a accelera introducerea de

noi tehnologii, precum 4G, menținând în același timp neutralitatea tehnologică. Ar trebui

adoptate rapid măsuri legislative pentru a reduce costurile legate de desfășurarea

infrastructurii pentru comunicațiile în bandă largă.

3. O serie de tehnologii strategice, precum Big Data (tehnologia de lucru cu volume mari de

date) și Cloud computing (tehnologia de tip cloud), sunt catalizatori importanți pentru

productivitate și servicii mai bune. Cloud computing ar trebui să îmbunătățească accesul la

date și să simplifice diseminarea lor. Tehnologia Big Data urmărește să prelucreze, să

colecteze, să stocheze și să analizeze cantități mari de date. Acțiunea UE ar trebui să furnizeze

condițiile-cadru adecvate unei piețe unice a Big Data și Cloud computing, în special prin

stabilirea unor standarde pentru servicii de tip cloud sigure, de înaltă calitate și fiabile.

Comisia Europeană și statele membre, cu sprijinul „Parteneriatului European pentru Cloud”,

ar trebui să depună în continuare toate eforturile pentru ca Europa să se afle în prima linie a

adoptării tehnologiei de tip cloud. Consiliul European solicită crearea unei rețele puternice a

coordonatorilor naționali în domeniul digitalului, care ar putea juca un rol strategic în

dezvoltarea Cloud, Big Data și Open Data (tehnologia bazată pe date deschise).

4. Eforturile în curs destinate combaterii evaziunii fiscale, a fraudei fiscale, a planificării fiscale

agresive, a erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor sunt, de asemenea,

importante pentru economia digitală. Statele membre ar trebui să își coordoneze în continuare

pozițiile, acolo unde este necesar, în vederea obținerii celei mai bune soluții posibile pentru

statele membre și UE în cadrul BEPS (proiectul privind erodarea bazei impozabile și

transferul profiturilor) al OCDE. În actuala sa revizuire a legislației privind TVA, Comisia va

aborda, de asemenea, chestiuni care sunt specifice economiei digitale, precum ratele de

impozitare diferențiate pentru produsele digitale și fizice. Consiliul European salută inițiativa

Comisiei de a înființa un grup de experți privind fiscalitatea la nivelul economiei digitale.

Consiliul European va reveni asupra chestiunilor referitoare la fiscalitate în cadrul reuniunii

sale din decembrie 2013.

Promovarea unei piețe unice digitale favorabile consumatorilor și întreprinderilor

5. Soluționarea problemei fragmentării, promovarea unei concurențe efective și atragerea

investițiilor private cu ajutorul unui cadru juridic la nivelul UE îmbunătățit, previzibil și stabil

sunt esențiale, concomitent cu asigurarea unui grad înalt de protecție a consumatorilor și cu

permiterea unui grad de flexibilitate pentru statele membre în vederea luării de măsuri

suplimentare în materie de protecție a consumatorilor. În acest context, Consiliul European

salută prezentarea de către Comisie a pachetului privind continentul conectat și încurajează

legiuitorul să desfășoare o examinare intensivă în vederea adoptării acestuia în timp util.

Acesta subliniază importanța unei mai bune coordonări a calendarului și a condițiilor de

asignare a frecvențelor, cu respectarea competențelor naționale în acest domeniu.

6. Este necesară îndeplinirea angajamentului de a finaliza piața unică digitală până în 2015,

deoarece în prezent fragmentarea pieței împiedică eliberarea întregului potențial al economiei

digitale. Aceasta presupune o abordare cuprinzătoare, care stimulează inovarea și concurența

la nivelul serviciilor digitale.

7. Nu ar trebui precupețit niciun efort pentru a accelera lucrările referitoare la propunerile

legislative în curs, în mod special propunerile referitoare la identificarea electronică și

serviciile electronice de asigurare a încrederii și la facturarea electronică și serviciile de plată,

astfel încât să poată fi adoptate până la sfârșitul perioadei legislative. Trebuie abordate, de

asemenea, blocajele cu care se confruntă persoanele în accesarea „vieții digitale” de pe

diferite platforme, care continuă să existe din cauza lipsei interoperabilității și a lipsei

portabilității conținutului și datelor. Aceasta împiedică utilizarea serviciilor digitale și

concurența. Prin urmare, trebuie creat un cadru deschis și nediscriminatoriu, pentru a asigura

această interoperabilitate și portabilitate, fără a stânjeni dezvoltarea sferei digitale aflate într-o

evoluție rapidă și evitând sarcina administrativă inutilă, în special pentru IMM-uri. Furnizarea

de conținut și servicii digitale pe piața unică presupune crearea unui regim de drepturi de

autor pentru era digitală. Prin urmare, Comisia își va încheia revizuirea actuală a cadrului UE

al drepturilor de autor în primăvara anului 2014. Acesta subliniază importanța unei mai bune

coordonări a calendarului și a condițiilor de asignare a frecvențelor, cu respectarea

competențelor naționale în acest domeniu.

8. Este important ca încrederea cetățenilor și a întreprinderilor în economia digitală să fie

încurajată. Adoptarea rapidă a unui cadru general solid de protecție a datelor la nivelul UE și a

Directivei privind securitatea cibernetică este esențială pentru finalizarea pieței unice digitale

până în 2015.

9. Modernizarea administrațiilor publice ar trebui să continue prin implementarea rapidă a unor

servicii precum e-Guvernare, e-Sănătate, facturarea electronică și achizițiile publice

electronice. Aceasta va duce la creșterea numărului de servicii digitale și la îmbunătățirea

acestora pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă, precum și la economii în

materie de costuri în sectorul public. Open data este o resursă neutilizată cu un potențial

imens pentru construirea unor societăți mai puternice, mai interconectate, capabile să

răspundă mai bine nevoilor cetățenilor și care permit intensificarea inovării și a prosperității.

Interoperabilitatea și reutilizarea informațiilor din sectorul public trebuie promovate în mod

activ. Legislația UE ar trebui concepută în așa fel încât să faciliteze interacțiunea digitală între

cetățeni și întreprinderi și autoritățile publice. Ar trebui depuse eforturi pentru a se aplica

principiul conform căruia informațiile sunt colectate de la cetățeni o singură dată, cu

respectarea normelor în materie de protecție a datelor.

Îmbunătățirea competențelor

10. Utilizatorii trebuie să dețină competențele digitale necesare. Mulți cetățeni și multe

întreprinderi europene nu utilizează tehnologia informației suficient. Aceasta duce la ocuparea

cu tot mai multă dificultate a locurilor de muncă în sectorul digital. În 2011, în Uniunea

Europeană nu s-au ocupat un număr de 300 000 de posturi vacante în sectorul TIC; dacă

această tendință nu va fi stopată, până în 2015 s-ar putea ajunge la 900 000 de posturi vacante.

Această neconcordanță în materie de competențe este în detrimentul obiectivelor noastre în

domeniul politicii economice și sociale.

11. Ar trebui luate măsuri concrete pentru a remedia această situație:

a) o parte din fondurile structurale și de investiții europene (2014-2020) ar trebui utilizate

pentru educație în materie de TIC, pentru sprijin în vederea recalificării și pentru

educație și formare profesională în materie de TIC, inclusiv prin conținut și instrumente

digitale, în contextul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

b) ar trebui asigurat un grad sporit de integrare a competențelor digitale în educație, din

primele etape ale școlarizării până la învățământul superior, în educația și formarea

profesională și în învățarea pe tot parcursul vieții;

c) Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital ar trebui consolidată, pentru a

aborda problema neconcordanței în materie de competențe prin sprijinirea programelor

specifice de mobilitate a forței de muncă și prin utilizarea clasificării europene a

aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO), nou elaborată;

d) Comisia va intensifica și mai mult activitatea, pe baza Panoramei competențelor în UE

pentru locuri de muncă în sectorul digital, cu scopul de a accelera înregistrarea de

progrese în ceea ce privește cadrele paneuropene în domeniul competențelor digitale.

12. În toate cele trei domenii – investiții, piața unică digitală și îmbunătățirea competențelor – este

absolut necesar un angajament ferm pentru îndeplinirea obiectivului referitor la intensificarea

creșterii economice, a competitivității și a ocupării forței de muncă. Consiliul European invită

Consiliul și Comisia să înregistreze progrese în legătură cu această agendă și declară că va

reveni asupra acestei chestiuni în cursul anului 2014.

Inovare

13. Investițiile în cercetare și inovare alimentează productivitatea și creșterea și sunt esențiale

pentru crearea de locuri de muncă. Statele membre care au continuat să investească în

cercetare și inovare au traversat cu mai mult succes criza actuală decât cele care nu au făcut

acest lucru.

14. În februarie 2011, Consiliul European a solicitat o abordare strategică și integrată pentru a

stimula inovarea și pentru a profita pe deplin de capitalul intelectual al Europei. Acesta a

stabilit măsuri concrete în acest sens. Acum, după doi ani, un număr semnificativ dintre

acestea au devenit funcționale. Programarea în comun în domeniul cercetării și inovării este în

curs de dezvoltare. În cadrul Strategiei Europa 2020 are loc o monitorizare anuală a

progreselor în materie de inovare. Instituirea de către Comisie a unui Observator pentru

cercetare și inovare este în curs. Se află în curs de finalizare o serie de programe care

furnizează finanțare pentru cercetare și inovare. Comisia a propus recent, conform

solicitărilor, un indicator unic al rezultatelor inovării, care ar trebui să permită îmbunătățirea

monitorizării.

15. Potențialul intelectual și științific al Uniunii nu se traduce întotdeauna prin noi produse și

servicii care pot fi vândute pe piețe. Motivele principale ale acestui decalaj de comercializare

sunt: dificultățile de accesare a finanțării, piedicile din calea accesului pe piață și birocrația

excesivă. Gruparea institutelor de cercetare și a industriei („clustere”) poate pune bazele unei

interacțiuni fructuoase între ele și pentru apariția unor noi produse, servicii și industrii.

16. Europa are nevoie de o mai bună coordonare a unor instrumente precum subvențiile,

achizițiile publice înainte de comercializare și capitalul de risc, precum și de o abordare

integrată, de la cercetare și inovare la introducerea pe piață. O atenție specială ar trebui

acordată rolului sectorului public în facilitarea inovațiilor sistemice, în special în sectorul

tehnologiilor curate și în cel al biotehnologiei. Inițiativa emblematică O Uniune a inovării, din

2010, oferă o serie de instrumente valoroase care, combinate cu programe de finanțare precum

Competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor (COSME) și Orizont 2020, inclusiv

mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor, pot sprijini inovarea și impactul acesteia pe

piață. Propunerile referitoare la inițiativele comune din domenii tehnologice precum produsele

farmaceutice, noile tehnologii energetice, aeronautica, bioindustriile și electronica ar trebui să

fie adoptate cât mai curând posibil. Eforturile ar trebui să continue și la nivel național.

17. Pentru a se realiza în întregime Spațiul european de cercetare până la finalul anului 2014, este

important să se accelereze reformele structurale ale sistemelor naționale și să se consolideze

monitorizarea progreselor înregistrate pe baza unor date solide furnizate de statele membre.

Raportul privind progresele înregistrate prezentat de Comisie identifică o serie de domenii în

care sunt necesare eforturi suplimentare. În mod special, trebuie să îmbunătățim mobilitatea

și perspectivele de carieră ale cercetătorilor prin soluții adecvate referitoare la pensii, accesul

transnațional la infrastructuri de cercetare și acces deschis la rezultate ale cercetării finanțate

public și la transferul de cunoștințe ca parte a strategiilor de inovare la nivel național și

european.

18. Consiliul European invită Comisia și statele membre să își continue eforturile din domeniul

inovării și cercetării. Acesta va analiza progresele înregistrate în cadrul reuniunii din februarie

2014.

Servicii și comerț

19. Serviciile reprezintă o parte fundamentală a pieței unice. Pentru a profita pe deplin de

beneficiile economice, statele membre trebuie să îmbunătățească urgent punerea în aplicare a

Directivei privind serviciile și să accelereze astfel deschiderea piețelor serviciilor. În acest

sens, ar trebui să se profite de toate oportunitățile; piedicile nejustificate sau disproporționate

ar trebui să fie înlăturate pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pe piața

serviciilor. Consiliul European invită Comisia și Consiliul să înainteze rapoarte anuale privind

progresele înregistrate în materie de reforme naționale în domeniul serviciilor, inclusiv în

fiecare sector în parte, și invită Comisia să facă propuneri până în martie 2014.

20. Consiliul European salută evaluarea inter pares a Directivei privind serviciile prezentată de

Comisie. Acesta este de acord că toate statele membre ar trebui să asigure evaluări

sistematice, aprofundate și consistente ale proporționalității cerințelor lor reglementare. Mai

concret, ar trebui ca statele membre să abordeze obstacolele disproporționate. Consiliul

European invită Comisia să ofere statelor membre orientări suplimentare în privința

conceptului de proporționalitate și invită statele membre să țină seama pe deplin de bunele

practici.

21. Consiliul European subliniază importanța evaluării reciproce a profesiilor reglementate pe

care Comisia a lansat-o și solicită progrese rapide. Acest exercițiu ar trebui să identifice

piedicile rămase în calea accesului la profesii în statele membre, să evalueze efectul cumulat

al tuturor restricțiilor impuse asupra aceleiași profesii și să sugereze măsuri adecvate.

22. Consiliul European reiterează importanța comerțului ca vector pentru creștere economică și

creare de locuri de muncă, în conformitate cu concluziile sale din februarie 2013. Acesta

salută acordul politic cu privire la elementele-cheie ale Acordului economic și comercial

cuprinzător cu Canada și așteaptă cu nerăbdare analiza promptă a Parlamentului European și a

Consiliului în acest sens. Acest acord va crea noi și importante ocazii pentru întreprinderile

din UE și din Canada și va da un imbold puternic relațiilor comerciale aprofundate dintre

părțile de pe ambele maluri ale Atlanticului.

 

II. POLITICA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ

Combaterea șomajului în rândul tinerilor

23. Combaterea șomajului în rândul tinerilor rămâne un obiectiv-cheie al strategiei UE pentru

stimularea creșterii, competitivității și ocupării forței de muncă. Consiliul European

reamintește necesitatea ca inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie

pe deplin operațională până în ianuarie 2014, fapt care va permite efectuarea primelor plăți

către beneficiari. Solicită statelor membre să depună toate eforturile necesare în acest scop.

24. De asemenea, Consiliul European solicită punerea rapidă în aplicare de către statele membre a

garanției pentru tineret și a declarației Consiliului privind Alianța europeană pentru ucenicii.

Acesta indică faptul că statele membre care sunt beneficiare ale Inițiativei privind ocuparea

forței de muncă în rândul tinerilor trebuie să adopte planuri de combatere a șomajului în

rândul tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a „garanției pentru tineret” înainte de finele

anului 2013 pentru a beneficia rapid de inițiativă. În acest context, Consiliul European salută

viitoarea conferință de la Paris.

Finanțarea economiei

25. Ar trebui să continue toate eforturile de reluare a activității normale de creditare a economiei

și de facilitare a investițiilor, mai ales în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii

(IMM-uri).

26. Negocierile pentru programarea fondurilor structurale și de investiții europene ar trebui să fie

utilizate pentru sporirea substanțială a sprijinului global acordat de UE din aceste fonduri

pentru instrumente financiare bazate pe efectul de pârghie pentru IMM-uri în perioada 2014-

2020, oferind totodată un sprijin cel puțin dublu în țările în care condițiile rămân restrictive.

Aceste instrumente ar trebui proiectate astfel încât să limiteze fragmentarea piețelor

financiare, să asigure efecte ridicate de pârghie și adoptarea rapidă de către IMM-uri. Aceasta

va contribui la concentrarea adecvată a fondurilor și va extinde volumul de noi împrumuturi

pentru IMM-uri.

27. Consiliul European ia act de rapoartele întocmite de Comisie și de BEI privind punerea în

aplicare a măsurilor de finanțare a economiei și invită statele membre să utilizeze optim

posibilitățile asigurate. Acesta își reiterează îndemnul la extinderea instrumentelor de

partajare a riscurilor instituite în comun de Comisie și de Banca Europeană de Investiții (BEI)

pentru stimularea investițiilor sectorului privat și ale pieței capitalurilor în IMM-uri cu scopul

extinderii volumului noilor împrumuturi pentru IMM-uri în întreaga UE. Ar trebui să se

finalizeze lucrările de modificare a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru a oferi

posibilitatea utilizării de garanții. Noile instrumente ar trebui să obțină efecte puternice de

levier și să fie atractive pentru sectorul privat și pentru investițiile de pe piețele de capital. BEI

ar trebui să înceapă să le pună în aplicare, în același timp cu începerea fără întârziere a

lucrărilor la dezvoltarea de instrumente pentru viitor, în special în ceea ce privește

securitizarea. Deși contribuțiile la inițiativa privind IMM-urile ar trebui să rămână voluntare,

Consiliul European îndeamnă la o participare cât mai mare din partea statelor membre. Statele

membre participante vor informa Comisia și BEI cu privire la contribuțiile lor până la sfârșitul

anului. Noile instrumente ar trebui să înceapă să funcționeze în ianuarie 2014 pentru a însoți

redresarea, pentru a combate șomajul și pentru a reduce fragmentarea în primii ani ai cadrului

financiar.

28. Rolul bugetului Uniunii de a oferi oportunități IMM-urilor este esențial. În acest context,

Consiliul European salută acordul privind programele COSME și Orizont 2020 și subliniază

faptul că punerea lor în aplicare reprezintă o prioritate. De asemenea, acesta încurajează

legiuitorul să efectueze rapid lucrări referitor la legislația propusă privind fondurile de

investiții pe termen lung, în vederea adoptării acesteia înainte de încheierea legislaturii

actuale.

Adecvarea reglementării

29. Reglementarea la nivelul Uniunii este necesară pentru a se garanta că obiectivele de politică

ale UE, inclusiv funcționarea corectă a pieței unice, sunt atinse. Acest lucru ar trebui realizat

cu un grad maxim de transparență și simplitate și cu un minimum de costuri și, în același

timp, ținând seama în permanență de necesitatea unei protecții adecvate a consumatorilor, a

sănătății, a mediului și a angajaților.

30. Consiliul European salută recenta Comunicare a Comisiei privind adecvarea reglementărilor

(REFIT), care recunoaște eforturile deja depuse în ultimii ani pentru reducerea sarcinii impuse

de legislație în special pentru IMM-uri, și propune măsuri suplimentare ambițioase pentru a

simplifica cadrul de reglementare al UE. Consiliul European îndeamnă Comisia să elaboreze

noi propuneri substanțiale în acest domeniu.

31. Consiliul European îndeamnă Comisia și legiuitorul să pună rapid în aplicare programul

REFIT, printre altele prin simplificarea dreptului UE existent, prin retragerea propunerilor

care nu mai sunt necesare și prin abrogarea legislației depășite.

32. În acest sens, Consiliul European subliniază necesitatea monitorizării progreselor prin

intermediul unui tablou de bord complet, pentru a urmări progresele înregistrate la nivel

european și la nivel național și pentru a facilita dialogul cu privire la adecvarea

reglementărilor. Salută măsurile luate de către statele membre și UE în scopul unei mai bune

identificări a sarcinii de reglementare excesive, ținând seama, în acest sens, de principiul

subsidiarității și de cel al proporționalității. În acest sens, sunt necesare eforturi semnificative,

atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Consiliul European așteaptă cu nerăbdare obținerea,

în cadrul reuniunii sale din iunie, a unui acord cu privire la noile etape de parcurs în această

direcție, urmând să revină anual asupra acestui subiect în cadrul semestrului european.

 

III. UNIUNEA ECOOMICÃ SI MONETARÃ

33. După reuniunile Consiliului European din decembrie 2012 și iunie 2013, discuțiile la nivelul

Consiliului European s-au axat pe uniunea bancară și economică, dar se va reveni asupra

tuturor chestiunilor în decembrie 2013. Acest proces este fundamentat pe cadrul instituțional

al UE, cu respectarea deplină a integrității pieței unice, asigurând, în același timp, condiții de

concurență echitabile între statele membre, inclusiv prin intermediul unui echilibru corect

între statele membre de origine și statele membre gazdă. Procesul va fi deschis și transparent

față de statele membre care nu utilizează moneda unică.

Consolidarea coordonãrii politicii economice

34. Consolidarea guvernanței economice este un proces în curs de desfășurare în cadrul căruia sau

realizat progrese semnificative în ultimii ani. Semestrul european reunește elementele întrun

proces integrat care conduce la formularea de recomandări de politică.

35. Pentru a promova o creștere economică puternică, durabilă și favorabilă incluziunii în zona

euro, coordonarea politicilor economice trebuie consolidată în continuare, în special prin

creșterea gradului de angajament, de asumare a răspunderii și de punere în aplicare a

politicilor și reformelor economice în statele membre ale zonei euro, având la bază o

puternică legitimitate și răspundere democratică la nivelul la care deciziile sunt luate și puse

în aplicare.

36. Consiliul European subliniază că o coordonare mai îndeaproape a politicilor economice ar

trebui să se axeze pe domeniile de politică în care se regăsesc cele mai importante efecte

pozitive asupra competitivității, a ocupării forței de muncă și a funcționării UEM.

Drept prim pas, Consiliul European va efectua o analiză comună a situației economice din

statele membre și din zona euro ca atare. În acest scop, va organiza deja o discuție în luna

decembrie, după publicarea analizei anuale a creșterii realizate de Comisie și a raportului

privind mecanismul de alertă, în scopul de a conveni, pe baza indicatorilor relevanți, asupra

principalelor domenii pentru coordonarea politicilor și reformelor economice.

Această analiză comună va avea la bază o evaluare a politicilor și măsurilor de favorizare a

creșterii economice și a ocupării forței de muncă, inclusiv a performanței piețelor forței de

muncă și produselor, a eficienței sectorului public, precum și a cercetării și inovării, a

educației și formării profesionale, a ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale din zona

euro.

Comisia va furniza de asemenea o primă imagine de ansamblu privind punerea în aplicare a

recomandărilor specifice fiecărei țări, care va constitui baza pentru monitorizarea în

continuare a punerii în aplicare a acestora.

Se vor continua lucrările în vederea consolidării coordonării politicii economice, cu obiectivul

de a se adopta în decembrie decizii asupra principalelor caracteristici ale înțelegerilor

contractuale și a mecanismelor de solidaritate conexe. Acest lucru ar angaja toate statele

membre din zona euro, dar și statele membre care nu fac parte din zona euro pot alege să

încheie înțelegeri similare. Orice astfel de măsuri trebuie să fie de deplin compatibile cu piața

unică în toate aspectele.

Dimensiunea socialã

37. Consiliul European salută Comunicarea Comisiei Europene privind dimensiunea socială a

UEM, care reprezintă un pas pozitiv, și reafirmă importanța evoluțiilor sociale și cu privire la

ocuparea forței de muncă în cadrul semestrului european. Utilizarea unui nou tablou de bord

social și cu privire la ocuparea forței de muncă în cadrul raportului comun privind ocuparea

forței de muncă și utilizarea unor indicatori sociali și cu privire la ocuparea forței de muncă în

conformitate cu liniile directoare propuse de Comisie ar trebui continuate, ulterior lucrărilor

corespunzătoare desfășurate în cadrul comitetelor relevante, în vederea unei decizii a

Consiliului în decembrie, confirmată de Consiliul European, cu obiectivul de a începe

utilizarea acestor instrumente noi odată cu semestrul european 2014. Această gamă mai largă

de indicatori are drept scop să permită o înțelegere mai extinsă a evoluțiilor sociale.

38. Coordonarea politicilor economice, sociale și privind ocuparea forței de muncă va fi

consolidată în continuare în conformitate cu procedurile existente, respectându-se totodată pe

deplin competențele naționale. Acest lucru necesită lucrări suplimentare pentru consolidarea

cooperării dintre diversele formațiuni ale Consiliului pentru a asigura consecvența politicilor

respective în conformitate cu obiectivele noastre comune.

39. Coordonarea consolidată a politicilor economice și măsurile suplimentare destinate

consolidării dimensiunii sociale în zona euro au un caracter voluntar pentru statele care nu

participă la moneda unică și vor fi pe deplin compatibile cu piața unică sub toate aspectele.

40. În sfârșit, Consiliul European subliniază importanța intensificării dialogului social, care să

implice partenerii sociali atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel european, în special în

contextul semestrului european, cu obiectivul de a spori asumarea răspunderii în ceea ce

privește concluziile și recomandările acestuia în toată Uniunea.

Uniunea bancarã

41. Consiliul European a coordonat activ procesul de instituire a uniunii bancare. Acesta salută

adoptarea finală de către Consiliu a Regulamentului privind mecanismul unic de supraveghere

și a Regulamentului de modificare a Regulamentului de instituire a Autorității Bancare

Europene (ABE). Aceasta reprezintă un pas decisiv în direcția uniunii bancare. Consiliul

European reamintește principiul nediscriminării statelor membre în privința supravegherii și

rezoluției bancare, astfel cum a fost enunțat în concluziile Consiliului European din octombrie

2012, și reconfirmă noile modalități de vot asupra cărora s-a convenit în Regulamentul ABE

cu privire la aceste chestiuni, care reflectă un echilibru adecvat între statele membre

participante și statele membre neparticipante. De asemenea, Consiliul European își reconfirmă

acordul potrivit căruia revizuirea funcționării modalităților de vot va avea loc începând cu

data de la care numărul statelor membre neparticipante se va ridica la patru.

42. Mecanismul unic de supraveghere reprezintă primul pas către uniunea bancară. În luna

noiembrie, Banca Centrală Europeană va demara o evaluare aprofundată a instituțiilor de

credit din statele membre care participă la mecanismul unic de supraveghere, în conformitate

cu Regulamentul de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene. Aceasta va fi

urmată de un test de rezistență a băncilor din întreaga UE. Consiliul European consideră că

acest exercițiu este vital pentru reinstaurarea încrederii în sectorul bancar al UE și pentru

reluarea condițiilor normale de creditare a companiilor și a populației. Consiliul European se

așteaptă la susținere și cooperare depline din partea autorităților naționale, în vederea

asigurării unei transparențe depline și a unei abordări riguroase, care este esențială pentru

credibilitatea exercițiului.

43. În acest context, Consiliul European reamintește că statele membre care participă la

mecanismul unic de supraveghere trebuie să stabilească de urgență o abordare europeană

coordonată în vederea pregătirii evaluării cuprinzătoare a instituțiilor de credit de către Banca

Centrală Europeană. Statele membre ar trebui să instituie toate măsurile adecvate, inclusiv

mecanisme naționale de sprijin, aplicând normele privind ajutoarele de stat. Instrumentele

europene sunt disponibile conform normelor stabilite pentru acestea. Consiliul European

solicită Consiliului să elaboreze această abordare în regim de urgență și să i-o comunice până

la sfârșitul lunii noiembrie, în conformitate cu obiectivul Băncii Centrale Europene privind

finalizarea în timp util a evaluării cuprinzătoare a instituțiilor de credit.

De asemenea, Consiliul European solicită Eurogrupului să finalizeze orientările pentru

recapitalizarea directă prin Mecanismul european de stabilitate, astfel încât acesta să aibă

posibilitatea recapitalizării directe a băncilor în urma instituirii mecanismului unic de

supraveghere.

44. Finalizarea uniunii bancare este urgentă și necesită nu numai un mecanism unic de

supraveghere, ci și un mecanism unic de rezoluție. Consiliul European solicită legiuitorilor să

adopte Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și Directiva privind

schemele de garantare a depozitelor până la sfârșitul anului. Consiliul European subliniază

necesitatea alinierii mecanismului unic de rezoluție și a Directivei privind redresarea și

rezoluția instituțiilor bancare în forma în care vor fi adoptate la final. De asemenea, acesta

subliniază angajamentul de a obține până la sfârșitul anului o abordare generală a Consiliului

referitor la propunerea Comisiei privind un mecanism unic de rezoluție, pentru a permite

adoptarea acesteia înainte de încheierea legislaturii actuale.

IV. PARTENERIATUL ESTIC

45. Consiliul European așteaptă cu interes reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic care va

avea loc la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie 2013. Acesta subliniază importanța

Parteneriatului estic în vederea consolidării unui spațiu comun de democrație, prosperitate și

stabilitate pe întreg continentul european. Consiliul European reiterează dorința Uniunii

Europene de a semna Acordul de asociere cu Ucraina, care cuprinde zona de liber schimb

complex și cuprinzător, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Vilnius, cu condiția adoptării

unor măsuri ferme și a înregistrării unor progrese concrete în conformitate cu Concluziile

Consiliului din 10 decembrie 2012, precum și de a lansa aplicarea provizorie a acestuia.

Totodată, Consiliul European confirmă disponibilitatea Uniunii Europene de a parafa acorduri

similare cu Republica Moldova și cu Georgia cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Vilnius,

în vederea semnării acestora până în toamna lui 2014.

V. FLUXURI MIGRATORII

46. Consiliul European își exprimă regretul profund cu privire la sutele de persoane care și-au

pierdut viața recent, în mod dramatic, în Marea Mediterană, șocând întreaga populație a

Europei. Pe baza imperativului prevenirii și protecției și conform principiului solidarității și al

distribuirii echitabile a răspunderii, ar trebui adoptate măsuri ferme pentru a preveni pierderea

de vieți pe mare și a evita repetarea unor astfel de tragedii umane.

47. Consiliul European subliniază importanța abordării cauzelor profunde ale fluxurilor de

migrație prin sporirea cooperării cu țările de origine și de tranzit, inclusiv prin intermediul

unui sprijin adecvat pentru dezvoltare din partea UE și al unei politici eficiente în materie de

returnare. Consiliul European face apel la o cooperare mai strânsă cu organizațiile

internaționale relevante, în special cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați

(ICNUR) și cu Organizația Internațională pentru Migrație, în țările terțe în cauză. Combaterea

traficului de ființe umane și a introducerii ilegale de imigranți ar trebui intensificată nu numai

pe teritoriul statelor membre ale UE, ci și în țările de origine și de tranzit. În plus, Consiliul

European solicită sporirea activităților Frontex în Marea Mediterană și de-a lungul frontierelor

sud-estice ale UE. Punerea rapidă în aplicare de către statele membre a noului Sistem

european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) va reprezenta un aport esențial la

detectarea navelor și a intrărilor ilegale, contribuind la protejarea și la salvarea de vieți

omenești la frontierele externe ale UE.

48. Consiliul European invită nou-înființatul Grup operativ pentru Marea Mediterană, care se află

sub conducerea Comisiei Europene și implică statele membre, agențiile UE și SEAE, să

identifice, pe baza principiilor prevenirii, protecției și solidarității, acțiuni prioritare pentru o

utilizare mai eficientă pe termen scurt a politicilor și instrumentelor europene. Comisia va

prezenta un raport Consiliului, în cadrul reuniunii acestuia din 5-6 decembrie 2013, cu privire

la activitatea grupului operativ, în vederea luării de decizii operaționale. Președinția va furniza

un raport Consiliului European în luna decembrie.

49. Consiliul European va reveni asupra chestiunilor legate de migrație și azil dintr-o perspectivă

politică mai largă și pe termen mai lung în iunie 2014, când vor fi definite orientări strategice

privind planificarea legislativă și operațională ulterioară în cadrul spațiului de libertate,

securitate și justiție.

ANEXĂ RO

DECLARAȚIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN

 

Șefii de stat sau de guvern au discutat evoluțiile recente cu privire la posibile probleme legate de

serviciile de informații și preocuparea profundă generată de aceste evenimente în rândul cetățenilor

europeni.

Aceștia au subliniat relația strânsă dintre Europa și SUA, precum și valoarea acestui parteneriat. Ei

și-au exprimat convingerea că parteneriatul trebuie să se bazeze pe respect și încredere, inclusiv în

ceea ce privește activitățile și cooperarea în cadrul serviciilor secrete.

Ei au subliniat că, în combaterea terorismului, colectarea de informații reprezintă un element vital.

Aceasta se aplică relațiilor dintre țările europene, precum și în cazul relațiilor cu SUA. O lipsă de

încredere ar putea pune în pericol cooperarea necesară în domeniul colectării de informații.

Șefii de stat sau de guvern au luat act de intenția Franței și Germaniei de a viza discuții bilaterale cu

SUA în scopul ajungerii la o înțelegere, înainte de sfârșitul anului, cu privire la relațiile reciproce

din respectivul domeniu. Aceștia au luat act de faptul că alte țări din UE sunt bine-venite să se

alăture acestei inițiative.

De asemenea, șefii de stat sau de guvern au atras atenția asupra Grupului de lucru existent UE –

SUA cu privire la aspectul conex al protecției datelor și au solicitat progrese rapide și constructive

în acest sens.

Filed under: Stiri Europene | EU News
Tags: consiliul european, economie, somaj, tineri
Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com