Situatia actuala privind munca “la negru” in Europa – statistici si masuri

Published on: Mar 25 2014 by DL

munca_la_negruConform unui recent sondaj Eurobarometru, procente semnificative de cetateni recurg la munca neoficiala, sau “la negru”, atat in cazul asigurarii unui venit propriu cat si in cazul serviciilor la care apeleaza. Desi aceasta practica poate avea un avantaj financiar temporar, la nivel macro nu face decat sa adanceasca problema. Din aceste motive, si tinand cont de rezultatele sondajelor si analizelor la nivelul UE, Comisia Europeana va lansa o propunere pentru prevenirea si descurajarea muncii la negru in luna aprilie.

Munca la negru este definita ca toate activitatile remunerate care sunt legale prin natura lor, dar care nu sunt declarate autoritatilor publice, tinand seama de diferentele existente intre reglementarile din statele membre. Aceasta notiune a fost integrata in Strategia europeana pentru ocuparea fortei de munca si, din 2001, este abordata in Orientarile privind ocuparea fortei de munca, destinate statelor membre.

Aproximativ unul din zece europeni (11%) admite ca, in anul precedent, a cumparat bunuri sau servicii care implica munca la negru, in timp ce 4% recunosc ca ei insisi au fost platiti la negru in schimbul muncii fara forme legale. In plus, unul din 30 (3%) a fost platit partial in numerar de catre angajatorul sau („remuneratie in plic”). Acestea sunt cateva dintre constatarile unui sondaj Eurobarometru, care arata ca munca la negru continua sa fie larg raspandita in Europa, desi amploarea si perceptia problemei variaza de la o tara la alta.

„Consecintele muncii la negru nu implica doar faptul ca lucratorii sunt expusi la conditii de munca periculoase si la castiguri mai mici, ci si faptul ca ea priveaza guvernele de venituri si submineaza sistemele noastre de protectie sociala. Este necesar ca statele membre sa puna in aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a incuraja transformarea ei in munca cu forme legale si sa conlucreze mai indeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, in luna aprilie, Comisia Europeana va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea si descurajarea muncii la negru, care ar imbunatati cooperarea intre inspectoratele de munca si organismele responsabile de asigurarea respectarii legislatiei din intreaga Europa”, a declarat dl László Andor, comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune.

Sondajul Eurobarometru, efectuat in 28 de state membre ale UE, asupra 26 563 de respondenti din diverse grupuri sociale si demografice, arata ca:

• 11% dintre respondenti recunosc ca, in anul precedent, au cumparat bunuri sau servicii care implica munca la negru, iar 4% recunosc ca au desfasurat activitati remunerate la negru.

• 60% indica faptul ca preturile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achizitionarea de bunuri sau servicii care implica munca la negru, iar 22% mentioneaza ca au facut-o ca favoruri pentru prieteni.

• 50% mentioneaza avantajele pentru ambele parti ca fiind principalele motive pentru care au lucrat la negru, 21% mentioneaza dificultatea de a gasi un loc de munca cu forme legale, 16% perceptia ca impozitele sunt prea mari, iar 15% absenta altor venituri. Europenii din sud au fost cei mai numerosi printre cei care au mentionat dificultatea de a gasi un loc de munca cu forme legale (41%) sau lipsa unei alte surse de venit (26%).

• Europenii cheltuie o suma anuala medie in valoare de 200 EUR pe bunuri sau servicii care implica munca la negru, in timp ce suma anuala medie castigata de cei care lucreaza la negru este de 300 EUR.

• Reparatiile si renovarile locuintelor (29%), reparatiile auto (22%), curatenia locuintelor (15%) si produsele alimentare (12%) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implica munca la negru.

• Europenii lucreaza la negru cel mai mult in urmatoarele sectoare: reparatii si renovari ale locuintelor (19%), gradinarit (14%), curatenie (13%) si ingrijirea copiilor mici (12%).

• Letonia, Olanda si Estonia au cel mai mare procent de respondenti care lucreaza la negru (11%). Cu toate acestea, exista diferente nationale importante cu privire la atitudinile si perceptiile cu privire la ceea ce inseamna munca la negru, precum si la natura si volumul serviciilor implicate.

• 3% dintre respondenti declara ca primesc o parte din remuneratia lor sub forma de „numerar in mana”, o practica mai raspandita in societatile comerciale mici. Procentul din veniturile anuale primite ca remuneratie in plic este cel mai mare in Europa de Sud (69%), urmata de Europa Centrala si de Est (29%), in timp ce in tarile continentale si nordice se inregistreaza procente mai mici (17% si, respectiv, 7%).

Analiza Evolutii economice si sociale in Europa (Economic and Social Developments in Europe – ESDE), editia 2013, ofera detalii suplimentare cu privire la aceste constatari. In comparatie cu un sondaj anterior, din 2007, chiar daca amploarea muncii la negru este relativ stabila, exista unele evolutii distincte, specifice unor tari: oferta de munca la negru a scazut drastic in unele tari, cum ar fi Letonia, in timp ce ea a crescut usor in Spania si in Slovenia, o crestere spectaculoasa a cererii de munca la negru a fost observata in Grecia, Cipru, Malta si Slovenia, frecventa „remuneratiilor platite in numerar in mana” a scazut in timpul crizei, in special in Europa Centrala si de Est, dar a crescut in Grecia.

Analiza ESDE include, de asemenea, o trecere in revista a catorva masuri de succes, luate in diverse state membre pentru a combate munca la negru. Aceste masuri includ: stimulente pentru a oficializa activitatile la negru, cum ar fi simplificarea administrativa, stimulente fiscale directe pentru cumparatori sau cupoane valorice pentru servicii, masuri pentru a intari disciplina fiscala si pentru a promova o cultura a angajamentului, de exemplu, prin campanii de promovare, o mai buna depistare si sanctiuni mai aspre.

In aprilie 2014, Comisia va propune crearea unei platforme europene privind prevenirea si descurajarea muncii la negru, care ar reuni diverse organisme responsabile de asigurarea respectarii legislatiei din statele membre, cum ar fi inspectoratele de munca, institutiile de securitate sociala, autoritatile fiscale si cele responsabile de domeniul migratiei, precum si alte parti interesate. Platforma ar intensifica cooperarea la nivelul UE pentru a preveni si a descuraja efectiv munca la negru intr-un mod mai eficient.

 

Pachetul privind ocuparea fortei de munca din aprilie 2012 a evidentiat deja faptul ca transformarea muncii neoficiale sau la negru in munca cu forme legale ar putea contribui la reducerea somajului, precum si necesitatea imbunatatirii cooperarii dintre statele membre.

La mijlocul anului 2013, Comisia a realizat o consultare initiala cu reprezentanti la nivelul UE ai angajatorilor si ai angajatilor referitoare la posibile masuri UE viitoare menite sa intensifice cooperarea intre autoritatile nationale responsabile de asigurarea respectarii legislatiei. Ea a fost urmata de o a doua consultare la inceputul anului 2014.

sursa: Reprezentanta Comisiei Europene

Filed under: Stiri Europene | EU News

Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com