Uniunea Bancară: de la 1 ianuarie a devenit operațional Mecanismul Rezoluției Unice

Published on: Jan 05 2016 by MC

Uniunea-bancara-europeana

De la 1 ianuarie 2016, Mecanismul Rezolutiei Unice (MRU) a devenit operațional. S-a atins astfel unul dintre obiectivele importante în procesul realizării Uniunii Bancare. Criza recentă a arătat că marile șocuri economice și financiare pot slăbi încrederea în sistemul bancar, iar uniunea bancară are scopul de a asigura stabilitate financiară și de a menţine potenţialul sistemului financiar de a genera creştere economică.

Care sunt beneficiile vizate de Uniunea Bancară? Principalele beneficii țin de îmbunătăţirea funcţionalităţii pieţei financiare unice prin reducerea fragmentării acesteia; asigurarea stabilităţii financiare; consolidarea încrederii în sistemul bancar european şi în moneda comună; reducerea riscului de contagiune în cazul unor turbulenţe financiare; ruperea cercului vicios dintre guverne şi băncile cu probleme sau prevenirea retragerilor masive de depozite (“bank run”). Uniunea Europeană deține 53% din activele bancare globale, având astfel o mare responsabilitate în corectarea deficiențelor din trecut şi în asigurarea stabilității financiare la nivel mondial.

Uniunea Bancară are trei piloni:

I. Mecanismul unic de supraveghere (MUS) este un sistem de supraveghere prudențială la nivelul UE al instituțiilor de creditare din zona euro și din statele membre ale UE din afara zonei euro care aleg să se alăture mecanismului.

Principalele sarcini
– să supravegheze respectarea de către instituțiile de creditare a cerințelor prudențiale
– să detecteze slăbiciunile în stadiu timpuriu
– să se asigure că se întreprind acțiuni de corectare a acestor slăbiciuni, pentru a se preveni transformarea situației într-o amenințare la adresa stabilității financiare generale

Structură

Mecanismul unic de supraveghere este alcătuit din Banca Centrală Europeană (BCE) și din autoritățile naționale de supraveghere ale statelor membre ale UE participante. Activitatea presupune un exercițiu de evaluare cuprinzătoare a 130 de bănci considerate semnificative, reprezentând aprox 85% din activele bancare din zona euro. Aceasta va duce la transparentizarea informatiilor cu privire la situatia bancilor, la posibilitatea aplicarii masurilor corective dupa identificarea problemelor si la cresterea increderii tuturor celor afectati de activitatea sectorului bancar.

Etape:
1. evaluarea riscurilor
2. evaluarea calitatii activelor
3. executarea unei testari la stres

II. Mecanismul unic de rezoluție (MUR) asigură o rezoluție ordonată a băncilor aflate în dificultate majoră, cu costuri minime pentru contribuabili și pentru economia reală.

Domeniu de aplicare
Atunci când toate normele mecanismului unic de rezoluție vor intra în vigoare, ele se vor aplica băncilor din statele membre ale zonei euro și din țările UE care aleg să adere la Uniunea Bancară.

Structură
Element esențial al uniunii bancare a Europei, mecanismul unic de rezoluție (MUR) este alcătuit din:
– o autoritate de rezoluție la nivelul UE – Comitetul unic de rezoluție
– un Fond unic de rezoluție bancară, finanțat de sectorul bancar (ținta este de 55 miliarde euro în urmatorii 8 ani)

Obiectivele-cheie sunt consolidarea încrederii în sectorul bancar,  prevenirea situațiilor de panică bancară și a contagiunii în sistemul bancar, minimizarea relației negative dintre bănci și datoriile suverane și eliminarea fragmentării din piața internă a serviciilor financiare.

III. Sistem de asigurări pentru garantarea depozitelor bancare
Pe data de 24 noiembrie 2015, CE a propus un sistem de asigurări în trei etape pentru garantarea depozitelor bancare. El ar consta, inițial, din reasigurarea sistemelor naționale de garantare a depozitelor (Deposit Guarantee Schemes – DGS). După trei ani, ar urma să devină un sistem de coasigurare, în care contribuția EDIS va crește treptat de-a lungul timpului. Ca ultimă etapă, pentru anul 2024 se are în vedere introducerea unui sistem european complet de garantare a depozitelor. Sistemul include o serie de garanții solide împotriva „hazardului moral” și a utilizării
necorespunzătoare, în scopul de a stimula sistemele naționale să își gestioneze cu prudență riscurile
potențiale. Un sistem național va fi în măsură să acceseze EDIS doar dacă respectă pe deplin legislația
relevantă a Uniunii

Puncte importante ale sistemului:

  • Armonizarea sferei de cuprindere a depozitelor garantate mai mici de 100.000de euro în toate ţările UE
  • Plata mai rapidă a compensaţiilor în caz de faliment bancar, reducând termenul de despăgubire de la 20 de zile la 7 zile
  • Existenţa unor scheme de garantare credibile şi bine capitalizate
  • Finanţare ex-ante
  • 0,8% din depozitele garantate – nivelul minim impus de legislația UE
  • Armonizarea informaţiilor furnizate deponenţilor
  • Instituirea de cerinţe de supraveghere a schemelor de garantare a depozitelor

Argumente pentru aderarea Romaniei la Uniunea bancară:
a. Prevalența capitalului din zona euro – peste 70% din activele nete si din capitalul sistemului bancar din Romania este dat de banci din zona euro;
b. Avem ocazia de a participa la constructia din interior a sistemului;
c. Se înlătură astfel posibilitatea existenței stimulentului de dezintermediere, ce are ca efect reducerea cu aprox 35% a finantarii externe de la bancile-mamă
d. Eliminarea posibilitatii arbitrajului jurisdicțional
e. Evităm costurile generate de neparticipare – vulnerabilitatea la efectele de contagiune si lipsa coordonarii transfrontaliere eficace si impartiale a procesului de solutionare a unor crize bancare

Provocările procesului de realizare a Uniunii Bancare:

– Asigurarea ca toti jucatorii industriei bancare, dar si toate sistemele bancare ale Uniunii sunt la fel de bine supravegheata si reglementate, dupa aceleasi reguli (MUS si un singur manual de reglementare)
– Evolutia actuala – impartirea responsabilitatilor pe banci in cele cu impact sistemic si celelalte – ar putea duce la un effect contrar celui propus
– In 2013, expertii au avertizat cu privire la aplicarea flexibila a regulilor ce vizeaza capitalul bancar, ducand la aparitia efectului de inegalitate a jocului de teren (uneven playing field)
– Costul indus industriei si consumatorului de act bancar – taxele pentru supravegherea de catre BCE, contributia la Fondul Unic de Rezolutie (FUR) si la schemele de garantare a depozitelor nationale; in plus, vor genera majorari de capital testele pe care bancile din zona euro trebuie sa le treaca.

Intrucat exista temerea unei birocratizari generate de implicarea BCE in acest proces, este necesara eliminarea tendintelor de superbirocratizare si ingerintelor de ordin politic sau administrative din activitatea bancara. Aceasta trebuie sa duca la reașezarea activitatii financiar-bancare pe fundamentele sanatoase ale economiei de piata performante. Prin aderarea in 2019 la zona euro, Romania va cunoaste o ameliorare a mediului economic, considerat inca neprietenos, compensand costurile suplimentare pentru institutiile de credit impuse de implementarea Uniunii Bancare.

Surse:
Comunicat de presa 31 dec 2015 Single Resolution Mechanism to come into effect for the Banking Union

Comunicat de presa 24 noi 2015 O uniune bancară mai puternică: noi măsuri de consolidare a protecției
depozitelor bancare și de reducere, în continuare, a riscurilor bancare

Site-ul Consiliului Uniunii Europene Uniunea bancara

Filed under: Stiri Europene | EU News
Tags: banca centrala europeana, mecanismul rezolutiei unice, uniunea bancara
Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com