Povestea mea. Povestea unui refugiat | Eveniment pentru publicul larg, la Europe Direct Timișoara

worldrefugeeday

Campania UNHCR din acest an își propune să aducă mai aproape de public problemele cu care se confruntă refugiații, arătând că sunt oameni obișnuiți, dar care trăiesc în circumstanțe extraordinare .

“Cunoașterea acestor familii remarcabile m-a făcut să realizez că, deși au fost nevoiți să lase totul în urmă când au fost forțați să își părăsească locuințele, ei încă împărtășesc atât de multe dintre speranțele și visele pe care le avem noi toți. Nu și-au pierdut identitatea, aptitudinile sau pasiunile. Ei doar tânjesc să-și reia viața normală.” Helena Christensen, Amabasador al Bunăvoinței UNHCR

În data de marți, 16 iunie 2015, cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Refugiatului, Centrul de Informare Europe Direct Timișoara – Fundația Student Plus organizează evenimentul “Povestea mea. Povestea unui Refugiat”,  deschis publicului larg.

Evenimentul va oferi contextul pentru dialogul între cetățeni de toate vârstele și reprezentanții organizațiilor și instituțiilor locale care lucrează cu refugiați și solicitanți de azil.

Vorbitorii invitați ne vor ajuta să înțelegem dimensiunile globală, europeană și locală a problematicii refugiaților  pe de o parte, precum și a imigrației ilegale în contextul evenimentelor recente din Mediterană. Deși principalele responsabile pentru implementarea politicilor UE și naționale din domeniile migrației și azilului sunt instituțiile statului, există o tot mai accentuată nevoie de implicare a societății civile și a comunității locale.

Acest eveniment se încadrează în contextul mai larg al Anului European pentru Dezvoltare – 2015, activitățile fiind derulate cu sprijinul cursanților Academiei Seniorilor și al organizațiilor partenere.

Programul evenimentului:

ora 11.00 – expoziție și prezentări
ora 12.30 – bufet internațional
ora 13.00 – vizionare de film pe tema migrației / grupuri de dezbateri – în cadrul proiectului Grundtvig ”Ulysses’ Gaze”

Invitați:
– dna Mariana Petersel, președinte Asociația Generație Tânără România
– dna Camelia Nițu-Frățilă, Specialist Senior Operatiuni de Teren UNHCR Reprezentanta in Romania
– dl. Filimon Pitea, director Centrul Regional de Cazare și Proceduri de Azil Timișoara
– dna Georgiana Palcu, coordonator proiecte AIDRom
– dra Oana Taloș, coordonator proiecte Serviciul APEL

Organizatii partenere:

MAI – CRCPA Timisoara
Asociația Generație Tânără România http://www.generatietanara.ro/
AIDROM http://www.aidrom.ro/
Serviciul APEL http://apelngo.ro/

Context

În 20 aprilie a.c. comisarul UE pentru Migrație, afaceri interne și cetățenie, dl. Dimitris Avramopoulossi a prezentat în fața miniștrilor de Externe și de Interne ai statelor membre UE un plan în 10 puncte pentru rezolvarea crizei imigranților din Mediterană și a primit acordul deplin al acestora. Acest demers vine ca urmare a recentelor catastrofe umanitare soldate cu sute de victime.

Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Federica Mogherini și comisarul Dimitris Avramopoulos au declarat în comun : ”Trebuie să continuăm să arătăm același sentiment european colectiv de răspuns în situații de criză. Situația dificilă în Marea Mediterană nu este nouă și nici realitate trecătoare. Acesta este motivul pentru care Comisia va prezenta o agendă europeană cuprinzătoare privind migrația ce abordează problemele structurale.”

Sursa: Comisia Europeana – Comunicat de presa

Ziua Mondială a Refugiatului

În fiecare an, pe 20 iunie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Refugiatului. Aceasta a început să fie oficiată odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Rezoluţiei 55/76, din 4 decembrie 2000. În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială). Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale.

sursa: Mediafax