Provocările societății civile din UE – Raportul Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale

Reprezentanța Comisiei Europene în România și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) prezintă marți, 19 iunie 2018, ora 10.00, raportul FRA privind provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE, publicat la inceputul anului.

La eveniment vor participa dna Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, dna Waltraud Heller, director de program al FRA, Civil Society Cooperation și autor al raportului, dl Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Prezentarea va avea loc la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, Sala Nicolae Titulescu, etaj 1, Strada Vasile Lascăr 31, București, și este deschisă reprezentanților media.

Principalele constatări și opiniile FRA

Organizațiile societății civile (OSC) au identificat următoarele provocări cu privire la mediul de reglementare:

  • La nivelul UE, recunoașterea sau înregistrarea OSC-urilor poate fi problematică. De ex., un stat membru nu recunoaște OSC-urile neînregistrate, iar altul care impune înregistrarea dublă a OSC-urilor, sau furnizarea de documente suplimentare cu mare consum de resurse umane si financiare.
  • Legile privind transparența care impun ca entitățile implicate în campanii politice să se înregistreze ca susținători terți (fie în general, fie în timpul perioadelor electorale), precum și legile privind activitățile de lobby pot servi unui scop legitim. Totuși, dacă sunt aplicate disproporționat, ele pot restricționa capacitatea OSC-urilor de a informa publicul sau de a realiza activități de promovare.
  • Statele membre impun uneori restricții de intrare pentru resortisanții din afara UE care doresc să se implice în activități din domeniul drepturilor omului într-un stat membru, fără a oferi o explicație suficientă privind motivul pentru care se face acest lucru.
  • Măsurile luate pentru combaterea terorismului au avut un impact negativ asupra libertății de întrunire pașnică.
  • O serie de state membre UE mențin legi penale care interzic defăimarea sau insultarea funcționarilor de stat, a statului în sine și a șefilor de stat;(străini). Deși astfel de dispoziții pot servi interesului legitim de a proteja dreptul la reputație, ele nu ar trebui să restricționeze în mod disproporționat libertatea de exprimare.

Finanțare și fonduri

Accesul la resurse face parte integrantă din dreptul la libertatea de asociere, astfel cum este definit la articolul  22 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice și alte instrumente referitoare la drepturile omului, inclusiv în Carta drepturilor fundamentale a UE (articolul 12).

OSC-urile din UE, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European (CESE) au lansat recent un apel pentru crearea unui Fond European pentru Democrație. În special, CESE a solicitat Comisiei „să propună crearea unui fond european pentru democrație, valori și drepturile omului la nivelul UE, dotat cu un pachet financiar ambițios, disponibil direct pentru organizațiile societății civile din Europa și gestionat în mod independent, după exemplul Fondului European pentru Democrație” care există pentru societatea civilă care operează în afara UE.

Între provocările privind finanțarea OSC, cercetarea FRA indentifică următoarele:

  • obstacole în obtinerea finantarilor si/sau reduceri de fonduri pentru anumite organizații ale societății civile sau anumite activități
  • finanțarea vine adesea sub formă de finanțare (pe termen scurt) a proiectelor, finanțarea pe termen lung și a infrastructurii nefiind disponibilă în cele mai multe situații;
  • cofinanțarea reprezintă adesea o provocare, la fel ca întârzierile în efectuarea plăților aferente granturilor, ceea ce duce, printre altele, la probleme legate de fluxul de numerar;
  • regimurile fiscale nefavorabile dintr-unele state membre, atât pentru OSC-urile în sine (cu statut de organizație de caritate/de interes public/de utilitate publică), cât și pentru persoanele fizice și juridice care fac donații OSC-urilor;
  • campaniile mediatice negative și campaniile de denigrare împotriva OSC-urilor care primesc finanțare străină;
  • organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap la nivelul UE și în statele membre au resurse financiare limitate.

Dreptul la PARTICIPARE, DIALOG SI SIGURANTA

Activistii din UE se confrunta cu atacuri fizice si verbale, offline si online. Atacurile vin din partea diferitilor actori nestatali, dar uneori chiar functionarii de stat se angajeaza in atacuri verbale care stigmatizeaza OSC-urile, aducand prejudicii imense la nivel de societate. Nu exista insa o inregistare constanta si conludenta – la nival national si UE – a acestor atacuri impotriva OSC.

Actorii implicati considera importanta colectarea acestor date, sprijinirea crearii de resurse pentru OSC si facilitarea „unui dialog deschis, transparent și regulat cu asociațiile reprezentative și societatea civilă” și consolidarea capacității Comisiei Europene de a  desfășura „consultări ample cu părțile implicate”, în conformitate cu articolul 11 din TUE.

Sursa

Comunicat de presa al RCE in Romania

Link-uri utile

Provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE

raportul FRA complet – Provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE

WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com