Raport de țară comparativ 2007-2017: percepția românilor asupra priorităților Uniunii, încrederea în instituțiile europene și naționale

La 10 ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea Europeană continuă să fie peste media europeană (52% vs 36%), ea scăzând însă semnificativ față de momentul aderării, când înregistra un procent de 65%. Totodată, românii își păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă și aceasta a înregistrat o scădere, dar nu la fel de dramatică, față de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (față de 69%, media europeană). Datele fac parte din raportul național (Eurobarometru standard) publicat în 2007, precum și din cea mai recentă ediție a sa, publicată de Reprezentanța Comisiei Europene vineri, 3 martie 2017.
 

Percepția românilor asupra unei politici energetice comune – piața internă – piața unică digitală

• În raport cu piaţa internă, 54% dintre români consideră un obiectiv realist creşterea contribuţiei
industriei la 20% din PIB, până în anul 2020. Iar trei din patru români se declară în favoarea unor
reguli mai stricte în România privind evaziunea şi paradisurile fiscale. Țări ce susţin mai puternic
existenţa acestor reguli sunt Germania, Spania, Olanda şi Suedia, ele înregistrând procente de acord
de peste 95%.
• Două treimi dintre români sunt în favoarea unei politici energetice comune europene. Românii consideră garantarea unor prețuri rezonabile pentru consumatori drept obiectiv prioritar, urmat de protejarea mediului înconjurător și combaterea încălzirii globale.
• În privința eficienței utilizării resurselor, scăderea emisiilor, cât și creșterea utilizării energiei regenerabile și a eficienței energetice sunt considerate a fi obiective fezabile ale Uniunii de peste jumătate dintre români.
• Deşi 62% dintre români apreciază pozitiv piaţa unică digitală şi importanţa economică a acesteia,
39% dintre români nu accesează internetul niciodată, cu 21 de puncte procentuale mai mult faţă de
media europeană. Penetrarea mică a internetului în zonele rurale, competenţele digitale limitate şi
lipsa siguranţei în privinţa datelor personale în mediul online, reprezintă, în continuare, bariere în
dezvoltarea acestui sector
 

Soluționarea crizei refugiaților
Ca urmare a crizei refugiaţilor, doar cca 40% dintre români au îmbrăţişat favorabil ideea adoptării a unei politici europene comune privind migraţia, ponderea fiind însă sub media europeană (69%) şi
semnificativ în scădere faţă de 2015 (66%).

Strategia Europa 2020 în viziunea românilor
• 3 din 5 români indică două obiective ale strategiei ca fiind cele mai realiste. Primul vizează gradul de ocupare a segmentului de vârstă 20-64 ani, în timp ce al doilea se referă la reducerea abandonului şcolar până la 10%.
• Obiectivul considerat a fi cel mai ambițios, atât la nivel național, cât și european, este cel potrivit căruia minimum 40% din tânăra generație, cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani, ar trebui să aibă un titlu sau o diplomă de educație superioară – apreciat astfel de 43% dintre români și 39% dintre europeni

Direcția UE prin prisma obiectivelor strategiei Europa 2020
• 60% dintre români cred că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția corectă pentru a ieși din criză, acest procent fiind unul dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii (media fiind de 46%)

 

 

Percepția românilor asupra problemelor naționale
Situația economică, pe de o parte, și sistemul de îngrijire a sănătății și de securitate socială, pe de altă parte, sunt problemele cele mai importante cu care românii consideră că se confruntă România

 
Încrederea românilor în instituțiile naționale și europene
Românii acordă mai multă încredere instituţiilor internaţionale – aproximativ unul din doi români tind să aibă încredere în Uniunea Europeană sau Naţiunile Unite, în timp ce instituţiile naţionale cunosc un grad de încredere mai scăzut. Încrederea românilor în UE se situează peste media UE28.

 


Românii și cetățenia europeană
Două treimi dintre români declară că se simt cetăţeni europeni dar, atunci când se referă la naţionalitate, 47% dintre români se consideră atât români, cât şi europeni, în timp ce 44% se consideră doar români.

În ceea ce priveşte cetăţenia europeană, românii exprimă acelaşi grad de asociere ca şi cetăţenii celorlalte state membre, media europeană fiind 67%.

Sursa: Eurobarometru Standard 86 – raport național – toamna 2016

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania